DESCOPERIRI DE SEZON

De fapt “redescoperiri de sezon”. Redescopar pe zi ce trece bucuria inegalabila pe care ti-o da cititul. De data asta bucuria e si mai mare pentru ca unul dintre autorii momentului este un prieten bun despre care stiam ca e dotat cu inteligenta (mult) peste medie, dar nu banuiam ca stie atat de bine a manui slovele, deoarece e destul de greu sa transpui in cuvinte care sa te faca bine inteles sentimente, trairi mai mult sau mai putin profunde, fapte din viata. E o adevarata placere sa astept posturi noi, subiecte noi ce vin de la autorul mai sus mentionat.
Cu sinceritate marturisesc ca, pe undeva, i-am urmat exemplul atunci cand am creat propriu-mi blog, desi motivatia a fost alta. As vrea sa pot scrie mai mult, mai bine si asta nu pentru a imita sau a face din asta o chestie “la moda”, ci pentru a-mi exprima trairile fata de mine, fata de ceilalti, pentru a ma expune asa cum sunt: un om normal si, imi place sa cred, bun. Dar ii las pe ceilalti sa ma judece si sa hotarasca asta. In realitate, numai Dumnezeu stie. Revenind la inceputul ideii, anumite lucruri ce se petrec acum in viata mea ma impiedeca sa scriu asa cum as vrea, dar, pentru moment ma multumesc cu atat, facandu-mi in acelasi timp promisiunea de a scrie mai des pe masura ce imi voi repara mecanismele complexe ale sufletului.
Asa cum spuneam, ma bucur nespus ca am ce citi. Nu pentru ca nu ar fi carti indeajuns, de fapt sunt destule, dar nu prea mai are cine le citi, ci pentru ca redescoper bucuria efervescentei spirituale, lucru din ce in ce mai rar in ziua de azi in care cei care ne conduc ne vor din ce in ce mai prosti, mai analfabeti.
Ca sa experimentezi asa ceva trebuie sa traiesti, sa simti, sa exprimi, sa schimbi idei (daca ai…), sa pui suflet. Inca o conditie e sa ai si cu cine sa impartasesti starea respectiva. Iti trebui un partener care sa-ti stimuleze ideile si care sa te provoace sa gandesti. Vorbesc de lucruri sfinte… Prea sfinte pentru vremurile pe care le traim cu totii.
Tarziu in noapte, scriu, fumez si ascult postul de radio preferat. Un moment aproape perfect. Aproape. Mai lipseste ceva, sau cineva pentru a rotunji conturul clipei. Dar, ca orice moment (aproape) perfect, se va scurge in clepsidra perfect dimensionata a Mariei Sale Timpul lasand loc zbuciumului de zi cu zi. Pana la urmatorul. Trebuie, insa, sa stii cum sa extragi perfectiunea clipei si sa o constientizezi atunci cand trebuie. Si ai toate sansele sa te simti implinit.
In final imi mai ridic inca o data palaria virtuala in fata prietenului meu spunand: despre efervescenta spirituala, numai de bine!
Si adaug: http://www.youtube.com/watch?v=xjdEe_rCio4